Vai al contenuto

Malacedda

À prupositu di Wikipedia
A malacedda
Tyto alba
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Strigiformes
Famiglia Tytonidae
Genaru Tyto
Nomu binuminali
Tyto alba
Giovanni Antonio Scopoli, 1769

A malacedda (Tyto alba) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Tytonidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè una spezia d'aceddu di a famiglia di i Tytonidae. Hè carattarizata da u so prufilu slanciatu è u so piumaghju biancu crema pichjulatu di bruna. A so testa hè à forma di cori incù l'ochja neri è un bizzicu à uncinu. L'ali sò longhi è attundati, parmittendu à A malacedda di bulà in modu silinziosu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè prisenti in numarosi righjoni di u mondu, à l'eccezzioni di i righjoni pularii è diserti aridi. Omu a trova par u più in Auropa, in Asia, in Africa è in America subrana. Prifirisci l'ambienti aparti tali i pratulini, i terri agriculi è i zoni buscosi.

In Corsica[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè prisenti è cumuna in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè un aceddu nutturnu chì caccighjeghja par u più di notti. Si ciba par u più di picculi mammiferi tali i tupanchjini, i topa è i topa. Grazia à a so visioni eccezziunali, pò lucalizà i so predi in l'oscurità tutali. Caccighjeghja bulendu in modu silinziosu è apradendu i so sgrinfii spinosi pà catturà a so preda.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A malacedda apparteni à a famiglia di i Tytonidae è à l'ordini di i Strigiformi. U so nomu scentificu hè Tyto alba. Hè dinò cunnisciuta sottu à altri noma, tali Tyto alba alba, Tyto alba guttata è Tyto alba pratincola, chì sò sinonimi apradati pà disignà sottuspezii spicifichi di malaceddi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, di l'usu di pisticidii agriculi è di a diminuzioni di i pupulazioni di predi. I sforzi di cunsirvazioni sò nicissarii incrti loca pà pruteghja 'ssa spezia è prisirvà u so rollu eculogicu in quant'è pridatori di i ruditori nucibuli.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A malacedda hè ancu chjamata u malaceddu, o a malacella.

Citazioni[mudificà | edità a fonte]

Accadi chì a malacedda fussi mintuvata in i pruverbii corsi, par asempiu:

  • Si lu ghjacaru briona, o strida la malacella, cunnoscenu la persona, ch’intupperà Pedanella,, la spalla di lu castratu, è l’ovu s’ell’hè stradatu. (Papi 1987)

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006
  • Arnestu Papi, A caccia in Corsica, ADECEC Cervioni, 1987.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]